Concert 19/01/2017

Concert simfonic extraordinar, cu muzica romaneasca, dedicat

ZILEI CULTURII NATIONALE

joi, 19 IANUARIE, ora 18:30, Sala Ateneu

Dirijor: Cristian LUPES

Solist: Horia Maxim

Teodor Rogalsky: Trei Dansuri Romanesti
Paul Constantinescu: Concertul pentru pian si orchestra
George Enescu: Poema Romana
AVANCRONICĂ
OZANA KALMUSKI ZAREA
SEARĂ DE MUZICĂ ROMÂNEASCĂ
Este în tradiţia de ani de zile a Filarmonicii “Mihail Jora” din Bacău să programeze lucrări aparţinând compozitorilor români. În concertul din această seară,  dedicat Zilei Culturii Naţionale, vom audia cele 3 Dansuri româneşti, compuse în 1950 de Theodor Rogalski.  Câştigător al Premiului I George Enescu în 1929, Rogalski a reprezentat cultura română ca dirijor, compozitor şi pianist. Discipol al lui Mihail Jora, Paul Constantinescu – autorul Oratoriului de Crăciun şi al Nopţii furtunoase, a compus Concertul pentru pian în anul 1952, lucrare ce a fost premiată cu Premiul de Stat clasa I, în 1954. Interpretul lucrării, pianistul Horia Maxim, îmi  mărturisea, la repetiţie: îl consider unul dintre cele mai bune, dacă nu cel mai bun concert pentru pian al muzicii româneşti. Este bine scris, atrăgător şi are “lipici” la public. Iar în Bacău e o orchestră foarte bună, orchestră obişnuită să lucreze şi să colaboreze cu solistul. Aici, într-o ambianţă acustică bună, cu un pian pe măsură, vii şi cânţi cu plăcere. Poema Română –  lucrare compusă în anul 1898 cu care George Enescu debutează la Concertele Colonne din Paris,  încheie programul dirijat de Cristian Lupeş – cel care va conduce orchestra băcăuană în septembrie, în cadrul Festivalului Internaţional “George Enescu”.
Vineri, 20 ianuarie, sunteti invitaţi la Sala “Ateneu” pentru a asculta recitalul de pian susţinut de Cătălin Şerban, pianist român care îşi desfăşoară activitatea artistică la Berlin. Câştigător al Premiului special la Concursul Internaţional din Sennigalia – Italia, Cătălin va interpreta Sonata în Sol Major de Franz Schubert, Sonata a V-a de Alexadr Skriabin şi 24 de Preludii op.28 de Fr. Chopin.

poster-bacau

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

„Ne aflam la jumatatea distantei intre Ziua Culturii Romane si Ziua Unirii Principatelor si am cedat tentatiei de a uni cultural cele doua simboluri. O zi a unirii prin cultura ar fi un ideal care ar trebui sa ne mobilizeze intelectual si spiritual, cu o consecinta fireasca emotionala, exact opozitul manifestarilor traditional acceptate, in care se mizeaza pe emotia de moment, eludandu-se astfel importanta simbolurilor incarcate cu semnificatii.
Repertoriul acestei seri aniversare reprezinta o incursiune în biosfera muzicală locală, aducand pe scenă muzici românești,  cu radacini in graiurile tărănesti si consecinte on evoluatele partituri simfonice ale lui Theodor Rogalski, Paul Constantinescu și George Enescu. Încercam reraportarea scenei la fenomenul tradițional muzical, înlăturând din discurs fenomenul unui folclor abuziv și egalizator, inițiat și susținut prea mult timp de gândirea sovietică.
“Totul este muzică”, enunță în cartea sa “Universul elegant” celebrul fizician Brian Green, susținând că “particula elementară” este o coarda energetica. Găsim multe argumente muzicale care sa-i susțină afirmația, așa că “vibrația” o folosim ca  simbol al elementului unificator.
Interpretarea orchestrală a muzicii românești cu un astfel de prilej reamintește etimologia greacă a termenului  “Simfonic”, definit ca fiind unirea sunetelor sau cantarea impreuna. Asadar, raportarea la simbolul evenimentului se face unitar, de la simpla prezentare a motivatiei instrumentale pana la  sofisticata tematica muzicala, totul fiind facilitat de vibratia controlată sonora, denumită sunet.
Traversam astfel istoria de la sonoritățile reginale specifie, muntenesti, ardeleneti, moldovenesti si chiar armenesti, până la copleșitoarea construcție orchestrală a Imnului Regal în viziunea lui Enescu.” Cristian LUPES

 

Cristian LUPES este considerat cel mai nonconformist dirijor roman al momentului, cu o ascensiune surprinzatoare si atipica, care fascineaza prin ineditul interpretarilor personale si prin concepte de spectacol neconventionale. Pesonalitatea  dirijorala ”puternica si fermecatoare”(Cristian Mandeal), ”hotarata si enclitica” (Liviu Danceanu), provoaca admiratie sau controverse, fiind imposibil de trecut cu vederea. A studiat Fizica-Chime la Univestitatea Babes Bolyai Cluj si  la Universitatea Bucureşti. Din anul 1999 studiaza la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti (UNMB) si in anul 2012 devine doctor în muzică al UNMB. Sustine seminarii de “Istoria muzicii” si Estetica muzicala la clasele prof. univ. dr. Liviu Dănceanu.
    Cursuri de master la Universität fur Musik und Darstelle Kunst Wien (Universitatea de Muzică din Viena) în anii 2004 şi 2005. In 2010 devine Dirijor asistent al Bamberger Symphoniker Stadtphilharmonie, lucrand cu Johonatan Nott, si al orchestrelor Tonhalle Zurich, Swiss Romande Orchestra Geneva, Orchestra Rundfunk Berlin, Concertgebow Amsterdam, Orchestre de Chambre de Lausanne. Colaboreaza si asista dirijorii Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Alexander Myrat, Seiji, Ozawa, Zubin Mehta, David Zinman, Bernard Haitink, Mariss Jansons, Andris Nelsons, Vladimir Jurovsky, Herbert Blomstedt.

received_10205892442138666-jpegCristian LUPES (ph.cr. Stefan Neagu)
    Este directorul artistic si dirijorul Bucharest Festival Orchestra,  si colaboreaza cu orchestre din: Iaşi, Bacău, Timişoara, Orchestra Radio din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Rm. Vâlcea, Galaţi,  Bucureşti, Arad, Oradea, Botoşani, Tg Mures, Camerata Dorin Teodorescu şi din străinătate orchestrele filarmonice din Ile de France Paris, Berna-Elveţia, Bamberg-Germania, Skopje – Macedonia, Grosseto – Italia si ansamblurile de muzica contemporana: Archaeus, Interart, etc.
        Timp de 8 ani a fost asistentul directorului executiv al Festivalului International George Enescu, Manager artistic ar Cameratei Dorin Teodorescu, director artistic al fundatiei ArtContact.
    Concepe spectacolele multimedia simonice: Hollywood Music Stars, Aventurine Fantastice ale lui Peer Gynt, Planetele, Arhitectul si colaboreaza la spectacolul ”Calea Ingerului Uman”.
    Colaboreaza cu artistii: Elisabeth Leonskaya, Marcel Iures, Vlad Zografii, Marius Manole, Grigore Lese, Vlad Birzanu, Alexandru Tomescu, Horia Mihail, Razvan Suma, Mihai Ritivoiu, Daniel Goiti, Mihai Ungureanu, Liliana Iorgulescu, Liviu Danceanu, Mihaela Vosganian, Iulia Isaev, Antal Zalay, Dorel Baicu, etc

img_4642Cristian LUPES si Horia Maxim pe scena Festivalului International G Enescu (2011, ph.cr. Ilina Schileru)

 

 

Horia Maxim:

Considerat a fi unul dintre cei mai buni pianişti ai generaţiei sale, Horia Maxim (născut în anul 1971, la Galaţi) este un muzician a cărui prezenţă constantă pe scena sălilor de concerte oferă una dintre cele mai importante referinţe despre talentul său artistic. Anvergura staturii sale de interpret este sugerată, nu mai puţin, de complexitatea expresiei muzicale demonstrate de acesta în abordarea unui repertoriu vast şi complex, atât ca solist concertist – colaborator, în peste 500 de concerte, al majorităţii orchestrelor simfonice din România – cât şi ca partener al unor importanţi interpreţi români şi străini (ex. Maxim Quartet – grup constituit în anul 2011) în recitaluri camerale susținute pe scene din Germania, Franța, Italia, Austria, Israel, Japonia și, bineînțeles, din țara sa de origine.horia-maxim

Horia Maxim participă, de câţiva ani, la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, cele mai importante dintre acestea fiind „Europäische Wochen Festspiele“ (Passau, Germania), „Festivalul Internațional George Enescu“ (București, România), „Israel Festival” (Ierusalim, Israel) „Nuova Consonanza“ (Roma, Italia), „Icon Arts Festival” (Sibiu, România), „Bucharest Music Film Festival” și „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (București, România). Realizările sale cuprind numeroase înregistrări, Horia Maxim interpretând, printre altele, un număr semnificativ de creaţii muzicale în primă audiţie (ex. „Concerthymne” pentru pian și orchestră de Liviu Dănceanu – CD produs în anul 2012). De asemenea, a înregistrat variate lucrări pianistice pentru coloana sonoră a unor filme produse în Franţa şi Statele Unite ale Americii (ex. „Youth Without Youth”, film produs şi regizat de Francis Ford Coppola în anul 2007).

Horia Maxim a început studiul pianului sub îndrumarea eminentului profesor Mircea Costache, în cadrul liceului bucureştean „George Enescu”, în timp ce perioada studiilor desfăşurate la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a fost marcată de influenţa excepţională a maestrului Dan Grigore şi a doamnei Delia Pavlovici.

În paralel cu activitatea solistică, Horia Maxim desfăşoară o activitate pedagogică susţinută, în cadrul Universității Naţionale de Muzică din Bucureşti. În această calitate este invitat, deseori, să susțină importante proiecte de educație (cursuri, competiții) românești și europene.

 

Nu exista comentarii

Lasă un răspuns

You must be logged in to post a comment.