All posts in noiembrie 2021

Concert 21.11.2021

Concert vocal-simfonic
In memoriam – Doru Morariu

Duminică 21 noiembrie 2021, ora 19:00, Catedrala Catolică Petru și Paul din Bacău

Ozana Kalmuski Zarea

Requiem aeternam

Istoria requiem-ului pornește de la muzica gregoriană și ajunge până la secolul nostru. De la Johannes Ockeghem, la Tomás Luis de Victoria, au compus muzică de requiem: Cherubini, Salieri, Mozart, Verdi, Berlioz, Bruckner, Saint – Saens, Dvorák, Fauré, Britten, Ligeti, Stravinsky, Penderecki….

La Catedrala Catolică Sf. Petru și Paul, ascultăm Requiem – ul în re minor op.48 compus de Gabriel Fauré în anul 1880, revizuit în 1890, finalizat în 1900. Cele șapte secțiuni ale lucrării: Introit și Kyrie, Offertory, Sanctus, Pie Jesu (cu care Fauré înlocuiește Dies irae), Agnus Dei, Libera me și In Paradisum sunt dominate de un sentiment uman foarte puternic, acela al credinței în odihna veșnică. Iar muzica, este cu mult deasupra cuvintelor. În acest concert vocal-simfonic evoluează orchestra Filarmonicii Mihail Jora, dirijată de Cosmin Morariu, soprana Andreea Simon – Chinez, baritonul Eduard Benedic, Corul Gloria dirijat de Adrian Farcaș și organistul Alexandru Catău. Un concert In memoriam Doru Morariu.

Născut la Reșița, în 17 noiembrie 1951 într-o familie cu tradiții muzicale, Petre Doru Morariu a studiat clarinetul și apoi dirijatul la Conservatorul din București cu Silvia Secrieru, D.D.Botez, Petre Crăciun și Marin Constantin. Incă din timpul facultății s-a remarcat, a creat grupul vocal ” Preludiu ” și corul Facultății de Medicină din București. După terminarea facultății se întoarce la Reșița, unde reînvie ” grădina muzicală a Banatului ”, unde face să funcționeze 48 de coruri, obținând numeroase premii cât și aprecierea publicului și a juriilor. In anul 1985, pentru că are curajul să cânte colinde de Crăciun este nevoit să părăsească Casa Creației și să predea muzica la o școală generală din Reșița, până în 1990. Înființează corul de copii Primavera, cu care a obținut premii la Cântarea României și la Festivalul Coral de la Arezzo – Italia. A compus numeroase lucăari corale și vocal – instrumentale, laice și religioase. A înființat Concursul de Creație ”Nicolae Ursu” pentru tinerii compozitori în colaborare cu Uniunea Compozitorilor, festivalul coral ”Iosif Velceanu ” de la Reșița și filiala uniunii compozitorilor din județul Caraș-Severin. In anul 1990 intră prin concurs la Corul Academic Gavriil Musicescu al Filarmonicii de Stat Moldova Iași, unde a funcționat până în ultima zi a vieții sale. Aici a ”reclădit și a ridicat în permanență nivelul calitativ al acestui cor”. Susține sute de concerte în țară și în străinătate (Olanda, Germania, Italia, Austria, Spania, Ucraina, Republica Moldova etc). A obținut numeroase distincții grație înaltului profesionalism: Diploma de binecuvântare apostolică specială, Sanctitatea Sa Ioan Paul al II-lea, 1999 – Diploma de binecuvântare apostolică specială pentru servicii culturale aduse Cavalerilor de Malta, Eminența Reverendissima Monseniorul Eosebio Pace, arh. Ierusalimului, 1999 – Diploma pentru merite deosebite în promovarea muzicii corale, Societatea Română de Radiodifuziune, 2001 – Distincție de vrednicie, IPS Daniel, Arh. al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, 2002 etc. Ultimele concerte au fost la Ateneul Român din București și la Mitropolia Moldovei, când Părintele Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei i-a inmânat Crucea de aur a ortodoxiei, cea mai înaltă distincție ortodoxă, ”dându-i astfel cheia corului îngerilor”. A părăsit această lume în 21 februarie 2020. Amintirea omului bun, drept, generos și talentat va rămâne mereu in inimile celor care l-au cunoscut, apreciat și iubit.

Cu acest Requiem de Fauré, să ne amintim și să îi comemorăm pe ceilalți muzicieni care s-au dus la Domnul: Petre Sbârcea, Ludovic Bács, Cristian Misievici, Petronius Negrescu, Liviu Dănceanu, Dorel Baicu, Ionuț Crețu, pe scriitorii: Doru Kalmuski, Calistrat Costin, Carmen Veronica Steiciuc și doctorița Virginia Zarea.

Requiescat in pace!

î

 

Concert 18.11.2021

Concert simfonic

Joi 18 noiembrie 2021, ora 18:30, sala Ateneu

 

Avancronica muzicală

Astăzi e joi. Seara, concert. Un program ce îți umple sufletul de bucurie: Simfonia concertantă în Mi bemol Major pentru vioară, violă și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart cu Florin Ionescu Galați și Ilinca Maria Sbanțu. În final, Suita simfonică Șeherazada op.35 de Nikolai Rimski Korsakov. Un simfonic dirijat de maestrul Ovidiu Bălan, care își trece în repertoriu această nemuritoare capodoperă.

Cândva, cu mulți ani în urmă, mama îmi povestea ce lectura ea din Cronica vieții mele muzicale a lui Rimski – Korsakov. Spunea că admiră conștinciozitatea și simțul datoriei ale acestui creator ce își petrecuse patru ani ai tinereții pe mare. Picturile lui muzicale, leitmotivele ce reiau povestea mereu și mereu, te duc cu gândul la valuri, furtuni, mirajul abisurilor și iluzie. „Urzeala muzicală a întregii suite amintește ornamentarea complicată a unui covor persan în care aceleași motive ornamentale, repetându-se cu regularitate, lsă să apară din când în când figuri fantomatice neașteptate”.

Korsakov a murit în anul 1908 și W. Zastrebzew scria despre el: „Era devotat, modest, fără nicio urmă de prezumție, de o ideală scupulozitate și cu mare severitate față de sine însuși. Se distingea printr-o neobișnuită putere de muncă, o înaltă iubire de adevăr, o adâncă și fină cunoaștere de sine însuși, o desăvârșită lipsă de gelozie sau invidie”.

Parcă deslușesc portretul mamei mele, medic de elevată cultură, care a fost zeci de ani de zile fidelă admiratoare a concertelor Filarmonicii și Operei ieșene și a celor susținute de orchestra băcăuană, căreia îi dedic acum, la plecarea în stele, muzica mozartiană și povestea Șeherazadei. Dumnezeu să o odihnească pe Virginia Zarea în acorduri celeste!

 

Concert 11.11.2021

Concert simfonic

Joi 11 noiembrie 2021, ora 18:30, sala Ateneu

 

Concert 04.11.2021

Concert simfonic

Joi 04 noiembrie 2021, ora 18:30, sala Ateneu

Concert 03.11.2021

 

„Mihail Jora: Timpul care apropie”

MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 2021, ORA 18.30, SALA „ATENEU”

În distribuție:

Furnicuța pianistă ……………………………..Adriana Toacsen.

Vrăjitoarea Zelda……………………………………. Adela Mihai

Iepurele ceasornicar ……………………………………. Ionel Barac

Scenariul și regia: Celina Petrescu

Adriana Toacsen este absolventă a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, instituţie în cadrul căreia este cadru didactic din anul 2003. A beneficiat de îndrumarea profesorilor Ada Ulubeanu, Ludmila Popisteanu, Dan Grigore si Delia Pavlovici şi a câştigat premii la concursuri prestigioase, precum “Jeunesses Musicales” şi “Mihail Jora” de la Bucureşti, “Mozart” de la Cluj-Napoca şi Concursul de muzică de cameră de la Salonic, Grecia. Adriana Toacsen a apărut în faţa publicului în diverse ipostaze: în concerte cu orchestra, recitaluri solo sau în formaţii camerale.

Adela Mihai a studiat la Universitatea Worcester din Marea Britanie şi la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale. Pasionată şi de alte domenii artistice precum muzica şi coregrafia, Adela Mihai a evoluat ca actriţă sau dansatoare în spectacolele “On the Roof”, “Iubire pentru 3 plus 1” şi “Visul unei nopţi de vară”, precum şi în filmele “Singh is Blingh”, “O infinitate de Dumnezei” şi “Virtuality”. În anul 2019, Adela Mihai a fost desemnată “Cea mai bună actriţă” primind Premiul juriului la Gala Hop – Gala tânărului actor.

Ionel Barac, absolvent al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale, este licenţiat în arta mânuirii marionetei. A făcut parte din Compania “Passepartout Dan Puric”, iar în prezent colaborează cu Opera Naţională Bucureşti, Compania9 şi cu Grupul de muzică medievală şi tradiţională “Truverii”. Printre spectacolele de teatru în care a evoluat, se numără “Ţara lui Gufi” în regia lui Decebal Marin, “Drumul Mătăsii” de Ana Pepine şi Paul Cimpoeru, “Fluturi şi oameni” şi Curcubeul Poveştilor” regizate de Silviu Oltean şi “Cănuţă, om sucit” în regia lui Eduard Cîrlan.

Celina Petrescu are o bogată experienţă în lumea teatrului şi filmului românesc. A studiat la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică şi la Facultatea de Jurnalism. În anul 1993, a scris scenariul pentru filmul de lung metraj “Nuntă cu sirenă” difuzat la TVR. S-a implicat în realizarea unor producţii de succes: “Opera de trei păzeşte” (teatru muzical), “O afacere pe cinste” (teatru radiofonic) şi filmul “My friend Christi” (scurt metraj artistic); de asemenea a scris scenarii de documentare istorice pentru TVR. Între anii 2002 şi 2012, Celina Petrescu a semnat scenariul şi regia pentru “Lecţia micului meloman” la Radio România Muzical, una dintre cele mai iubite emisiuni radiofonice pe teme educative în domeniul muzicii clasice.

Poze şi pozne

La aproape 25 de ani după compunerea suitei Joujoux pour Ma Dame, Mihail Jora a redescoperit cu plăcere lumea miniaturilor pentru pian şi a scris, într-un interval de 15 ani, cele trei suite “Poze şi pozne”: Caietul I op. 25 (în anul 1948), Caietul al doilea op. 41 (în 1959) şi Caietul al treilea op. 48 (în 1963), acest al treilea ciclu fiind ultima creaţie pentru pian a marelui compozitor român. Mihail Jora avea darul special de a concentra în câteva pagini, într-o formă succintă, o multitudine de idei muzicale, stări emoţionale sau o serie de fapte şi situaţii tipice muzicii programatice. Limbajul celor trei suite Poze şi pozne demonstrează viziunea compozitorului, din ultimii ani de viaţă, de a crea o artă sonoră sofisticată, piesele fiind unite prin filonul românesc. Folclorul este prezent în muzica lui Mihail Jora prin structura modală, prin inflexiunile melodice, formulele ritmice şi cadenţiale. Primele două caiete sunt dedicate copiilor cu scopuri artistice şi pedagogice, de familiarizare cu muzica modernă, având, în acelaşi timp şi o “valoare de iniţiere artistică în lumea melodiei româneşti”, aşa cum mărturisea compozitorul. Piesele din Caietul al treilea sunt mai dificile atât din punct de vedere tehnic, cât şi muzical, având o impresionantă fantezie armonică. Cele trei suite, care i-au fost dedicate de Mihail Jora pianistei Ilinca Dumitrescu, stau la baza pedagogiei pianistice româneşti şi reprezintă o pagină originală şi rafinată în creaţia pentru pian.

În scenariul Celinei Petrescu, suitele Poze şi pozne pentru pian de Mihail Jora sunt valorificate într-un spectacol captivant pentru copii. Acţiunile sunt însufleţite prin prestaţia celor trei personaje: Zelda (interpretată de Adela Mihai) – inteligentă, dispreţuitoare, pusă pe farse răutăcioase, Iepurele ceasornicar (Ionel Barac) – interiorizat şi panicat pentru că anticipează pesimist catastrofa şi Furnica pianistă (Adriana Toacsen). Atenţia le este menţinută copiilor printr-un ritm susţinut al spectacolului, prin împletirea dialogului cu mişcarea, muzica şi momentele de pantomimă.