All posts on noiembrie 2nd, 2018

Concert 08/11/2018

CONCERT SIMFONIC

JOI, 8 NOV 2018 ORA 18.30 , SALA „ATENEU”

DIRIJOR: ILARION IONESCU- GALAȚI
SOLIST : FLORIN IONESCU- GALAȚI, vioara

În program:

  • Theodor Rogalski – Trei dansuri simfonice românești
  • Max Bruch – Concertul pentru vioara nr.1 în sol minor op 26
  • Felix Mendelssohn – Simfonia a IV a în La Major op 90

 

Avancronica muzicală

Diana Ozana Kalmuski Zarea

Italiana” la Sala Ateneu

O lucrare la care țin foarte mult, cea care deschide simfonicul din această seară, este suita simfonică Trei dansuri românești, compusă de Theodor Rogalski în anul 1950 şi interpretată la prima ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” din 1958, sub bagheta lui Constantin Silvestri. Cântecul de lebădă al lui Rogalski, compozitor, dirijor şi pianist, care a studiat compoziția cu Vincent d’Indy şi orchestrația cu Maurice Ravel, are trei părți:

Joc din Ardealprelucrarea a trei jocuri ardelene culese de Achim Stoia în zona Sibiului,

Gaidafolclor aromân din Munții Pindului, cules de George Marcu şi coloană sonoră în filmul anului 1969, Women in love,

Hora din Muntenia, care nu e altceva decât prelucrarea Horei mărțișorului a lui Grigoraş Dinicu.

Theodor Rogalski a prețuit mult folclorul şi toate prelucrările sale folclorice sunt reuşite. Să ne amintim cele Două schiţe simfonice: Înmormântare la Pătrunjel și Paparudele, cu  care are succes la Paris, în Italia şi Polonia.

La Radio avea un rol important şi promova tarafurile lăutăreşti şi artişti ai genului: Maria Tănase, Maria Lătăreţu.

Câştigă în 1926 Premiul I la Concursul național de compoziție „George Enescu” cu  Cvartetul de coarde în fa major. Era în anul când s-a reîntors şi a devenit corepetitor la Opera Română. “În 1930, aflăm din Revista Radiofonia (1933), Rogalski devine acompaniator şi şef de orchestră la Radio București şi ajunge astfel un nume cunoscut tuturor auditorilor de radio.”

Concertul pentru vioară şi orchestră în sol minor – ce va fi  interpretat de solistul Filarmonicilor din Brașov şi Botoşani, Florin Ionescu Galaţi, cel mai cunoscut dintre cele trei compuse de Max Bruch- se află sub influența modelului concertistic reprezentat de Mendelssohn şi Brahms. Născut la Köln, Bruch – autorul Fanteziei pentru vioară şi harpă, utilizează melodii populare, cum o va face şi cu motivele populare evreiești din suita pentru violoncel, Kol Nidrei.

Maestrul Ilarion Ionescu Galaţi – redutabil violonist primul interpret român al Concertului nr. 1 pentru vioară şi orchestră de Şostakovici, în stagiunea 1957 -1958, alături de Orchestra Cinematografiei, cel  ce obţine Bursa Enescu şi  în 1959-1960 câștigă Premiul I la Concursul Național „G Enescu”- a ales pentru încheierea acestei seri, una dintre paginile muzicale de care publicul se simte atras, fără scăpare: Simfonia a IV-a de Felix Mendelssohn Bartholdy. „Italiana”. Lucrarea, comandată de Societatea Filarmonică din Londra, a necesitat trei ani de așteptare până să fie terminată, în anul 1833. Italia, natura, aerul mediteranean care aduce fericirea, l-au făcut pe autor să afirme: „Muzica nu am găsit-o în arta propriu-zisă ci, în ruine, peisaje şi în veselia naturii.”